Psihologia Artei
"Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alţii să vadă." (Edgar Degas)

Ce este Arta?

Categoria:
De la picturile rupestre de la Chauvet de acum 32.000 de ani, Arta a evoluat continuu, parcurgand un drum lung si intortochiat, cu multe rascruci care puteau cu siguranta duce la un alt rezultat, dar care intr-un final ne-a adus aici, la momentul prezent. De la bizoni si cai pictati pe peretii umezi si intunecosi ai pesterilor, pereti care ofereau protectie si intimitate imaginilor zugravite in pigmenti paleolitici, la piramide si perfectiunea sculpturilor grecesti si romane, la uitarea in care s-a scufundat omul medieval, coplesit de maretia lui Dumnezeu sau la lipsa de chipuri umane din arta musulmana, ceea ce a condus la explorarea figurilor geometrice intr-o masura nemaintalnita de-alungul istoriei omenirii, la Renastere, la Baroc, la Impresionism, la Abstract, la fotografie, la Graffiti... omul nu a renuntat niciodata la Arta, ci si-a modelat gusturile si tehnica in funtie de Zeitgeist (spiritul timpurilor).

Picturi rupestre din Pestera Chauvet

Fiecare dintre noi putem argumenta ca o anumita pictura sau sculptura este Arta sau nu. Fiecare traseaza linia dintre Arta si nonArta in alt loc. Suntem indivizi cu gusturi aparte si cu o viziune unica asupra lumii. Unii cauta in Arta armonia culorilor si a formelor, altii un anumit simt estetic, altii o filosofie a existentei, altii un sentiment sau o stare de spirit, o impresie sau un punct de vedere, altii realitatea pura si dura, altii cauta mistere care asteapta sa fie descifrate, altii cauta simboluri, o scara transcedentala catre ei insisi sau catre divinitate, artistul cauta in Arta nemurirea, satisfacerea unei nevoi organice de a se exprima atunci cand galeata sufletului se revarsa pe margini. Intr-o lume in care tot ce e hand made primeste o valoare nemasurabila, un aranjament floral sau o esarfa combinata cu gust se transforma in Arta. Am putea chiar sa ne intrebam care e diferenta dintre un pisoar dintr-un WC public si "The Fountain" a lui Duchamp. Raspunsul? Un piedestral! Linia despre care vorbeam mai sus poate foarte bine sa nu existe. Am invatat de-alungul timpurilor si nu fara a plati un anumit pret, ca putem transforma microcosmosul nostru in ceva mai mult decat o simpla adunatura de atomi si ca fiecare lucru are o alta valoare - nu una intrinseca ci una atribuita de catre fiinta umana.

Arta este in esenta cea mai profunda expresie a creativitatii si imaginatiei umane. Este ceea ce ne ridica cu o treapta deasupra celorlalte vietuitoare, fara a taia insa cordonul ombilical care ne leaga de natura. Arta exista intr-o stransa legatura cu istoria. Despre multi artisti care au ajuns sa fie apreciati abia post mortem se spune ca au fost inaintea vremurilor, ca au fost vizionari, ca au fost genii, ca au vazut un viitor pe care restul nu-l puteau intrezari. Omul reuseste sa se conecteze la o opera de arta atunci cand o intelege si nu atunci cand exprima o necunoscuta. Pictura lui Luis XIV de Hyacinthe Rigaud poate parea o caricatura si regele poate cadea in ridicol datorita vestimentatiei si a perucii. Dar pentru inceputul secolului XVIII, Regele Soare era imbracat la ultima moda si starnea admiratie si invidie, ceea ce inca mai starneste si in ziua de azi atat timp cat plasam pictura in epoca careia ii apartine. E vorba doar de alte gusturi!

Hyacinthe Rigaud, "Louis XIV, Rege al Frantei si Navarrei" (1701) (Muzeul Louvre, Paris)

Arta a fost strans legata de religie si politica inca din negurile timpurilor. E o dovada vie a cum ne-am asternut sa dormim. E in ADN-ul uman si daca ar fi sa o luam de la capat, probabil ca tot aceleasi greseli ar fi savarsite si tot acelasi drum ar fi parcurs. E greu sa ne imaginam o istorie a omenirii fara Arta, oricat de greu ne este sa definim Arta. Relativa, transcedentala, frumoasa, furtunoasa, abstracta sau schematica este parte din noi. Poate cea mai umana parte...

0 comentarii:

Post a Comment

Note: Only a member of this blog may post a comment.

Blog Widget by LinkWithin